Hai !

Hai !
Hai cu mine, că te duc eu !

marți, 2 iulie 2013

Iubesc ploaia

Articol scris pentru Blog Power 72

Temă propusă de Dana Lalici:
Miez de ploaie
Pentru mulți artiști ploaia a fost sursă de inspirație. Ție ce îți inspiră?
Dincolo de știință, îți poți imagina o originală poveste a ploii, de unde vine, de la cine și de ce?
Dacă ar trebui să iei cu tine pe o arcă a lui Noe, pentru a salva de potopul ploii, numai 3 animale, pe care le-ai alege?
Ploaia. Un fenomen meteorologic ce-mi place, indiferent cum ar fi ea: mocănească (burniță) sau în aversă.

Când plouă mărunt și des, o ploaie rece de toamnă, îmi place pentru că sunt un om al toamnei născut la sfârșitul lunii octombrie. Nu stau pe gânduri când am de mers undeva și afară burnițează. Îmi iau giaca cu glugă și pornesc la drum fără ploier.

La fel îmi place și vara când mă pomenesc peste mine cu o aversă venită de nu știu unde. Atunci cerul parcă clocotește când fulgerele urmate de tunete puternice brăzdează infinitul eterului.

Plouă mărunt şi ploaia mă liniștește. Nu se aude decât apa căzând de la înălțimea streșinilor pe scocuri și fâșâitul roților ce trec prin bălți. Merg și ascult lipăitul pașilor mei pe trotuar. Când plouă torențial ploaia îmi dă vigoare. Uneori tunetele mă fac să tresar și fulgerele îmi dau emoții. Răpăitul ploii ce se sparge de caldarâm este un îndemn de a merge înainte și a grăbi pasul în ritmul ei.

Plouă. Stau în casă și privesc pe geam la stropii de apă ce cad de undeva din cer. Geamul nu-mi permite să văd și norii ce varsă lacrimi spre pământ, iar eu mă mulțumesc cu această priveliște a ploii. Las gândul să-mi fugă aiurea prin ploaie și mă văd copil alergând desculț prin bălți și glodul adus de pe deal pe ulițele satului în care am copilărit. Alte ori mă văd pășind zgribulit spre școală prin ploaia rece de toamnă, dar şi mergând pe jos, pe calea ferată, fără să-mi pese de ploaie.

Sunt prietenul ploii și ploaia este prietena mea. Dar de la cine vine ploaia? Cum de la cine vine ploaia? Simplu de la nori ! De ce vine ea? Păi, pentru a răcori pământul înfierbântat de arșița soarelui și pentru a-i stâmpăra setea. Dar dacă ar fi un nou potop și pe corabia mea ar avea loc doar trei animale, care ar fi acestea? Grea alegere. Considerând găina animal, aș lua o găină, o vacă și un câine. De ce o găină? Pentru că-mi plac ouăle. De ce o vacă? Pentru că-mi place laptele și de ce un câine? Pentru că el este cel mai bun și fidel tovarăș al omului.


Ploaia s-a oprit. O rază de soare râde pe biuta cetății din fața casei mele. Mă smulg cu greu din clipele de visare. Încet, încet dispare imaginea satului în care am copilărit, dispar și celelalte amintiri, iar eu reintru brusc în preocupările cotidiene: „moșu, mă duci cu lolele?”

Alte articole:

Iubire imposibila
Noe subiectiv
Printre felii, ploua

8 comentarii:

  1. Citindu-te, am redevnit și eu copila de altădată ce pleca prin ultimii stropi de ploaie să poată vedea prima cum începe curcubeul să răsară. Am redevenit adolescenta nepăsătoare ce se rotea îndrăgostită prin ploaia de vară.
    Te-am citit cu drag și mi-a venit să-ți spun și eu-"moșu,ai sclis atât de flumos că mi s-a facut tale dol de mine!"
    Succes, domnule Liviu!

    RăspundețiȘtergere
  2. Intotdeuna cand ajung la finalul artocolelor tale, imi cade sub ochi fotografia cu ingerasul tau jucand-se la arteziana. Si surad mereu, cred ca as face-o si daca tonul articolului tau ar fi unul mai grav. Mi-e imposibil sa fac altfel, vazandu-ti mascota.
    Referindu-ma la articol, m-a fermecat scurta incursiune in trecut; imaginea copilului care ai fost odinioara s-a unit fericit cu cea a puiului dornic de plimbarea cu rolele din final, doua generatii mana in mana, navalnic si intelept, avantat si domol. Sa ai o seara frumoasa!

    RăspundețiȘtergere
  3. Cred ca sunt exact ca tine, aceleasi sentimente placute in fata ploii. Se vede ca-s nascuta toamna .

    RăspundețiȘtergere

Citesc cu plăcere comentariile Dumneavoastră.