Articol pentru Blog Power

http://www.mostwantedblog.org/2012/04/29/blog-power-20/

Pe Blog Power lidera de opinie PSI ne-a dat ca temă de gândire scrierea unui articol despre:

Prieten, mentor, camarad în virtual. Există un blogger din virutal pe care, cunoscându-l şi în real, îl numeşti prieten? Există un blogger care îţi este mentor? Dar camarad?

O temă frumoasă, dar puţin dificilă. Nu pentru că nu ar exista prieteni, mentori sau camarazi în virtual.  Nu ! Nu acesta-i motivul dificultăţii temei, ci faptul că fiecare înţelegem altceva din aceste cuvinte.  Lăsând la o parte definiţiile DEX, definiţii cunoscute de prea puţină „lume bună” şi luând „în braţe” propriile definiţii, folosite de fiecare în calitate de „mare cunoscător”, ajungem la o diversificare mare a noţiunilor respective.

Revenind totuşi la definiţiile DEX se poate vedea că şi aici se dau mai multe alternative pentru cuvintele respective. Despre PRIETEN se spune că este o persoană de care cineva este legat printr-o afecţiune deosebită, bazată pe încredere şi stimă reciprocă, pe idei sau principii comune. El este amic, dar şi   amant, iubit.

O altă versiune spune că prietenul este doar pentru a-i fi cuiva favorabil, binevoitor.

Variante ale cuvântului prieten sunt: învechitul priiaten, moldovenesul prietin, transsilvănescul sau ardelenescul, după cum vă place, pretin  şi oltenescul preten.

Despre cuvântul CAMARÁD se spune că este tovarăş de arme, de clasă, de studii, deci şi de forumuri sau bloguri, dar şi cei care dorm într-o cameră sau pur şi simplu prieten, amic.

Cât priveşte pe  MÉNTOR, acesta este: conducător spiritual, preceptor, educator, îndrumător, povăţuitor sau pur şi simplu plantă pe care se altoieşte o ramură de la o plantă tânără, cu scopul de a-i imprima caracterele acesteia.

Aşadar, când ne referim la unul din aceste cuvinte avem de unde alege ce ne place. Că e bine sau nu, asta nu mai contează.

Pentru mine prietenul este o persoană cu care mă întâlnesc din când în când, schimbăm câteva cuvinte despre sănătate, despre vreme şi despre familie. Nu-i cer nimic pentru că şi el are problemele lui pe care trebuie să şi le rezolve.  De aceea când este vorba despre un ajutor apelez la un vecin care este situat în spaţiu mai aproape de mine, vecin ce poate să-mi fie prieten, dar nu e musai, căci vecinul este o persoană pe care o respect şi mă respectă, ne salutăm când ne întâlnim şi ne ajutăm când este cazul.

De mentor nu mai este cazul să vorbesc pentru că nu mai am. Am avut în copilărie şi o parte din tinereţe, după care încet, încet, mentorul a dispărut din viaţa mea. Au rămas doar învăţămintele primite de la ei, căci mentori am avut totuşi mai mulţi la timpul potrivit.

Şi iată că am ajuns la CAMARAD, un cuvânt care nu-mi place. Nu-mi place cum sună şi de aceea în locul lui prefer cuvântul TOVARĂŞ. De ce să ne fie ruşine de el? Până şi moşul meu, Dumnezeu să-l ierte, când mergea undeva la „chiaţ sau la târg” nu-şi lua camarad de drum ci TOVARĂŞ DE DRUM. El se întovărăşea nu se încamarederea. Avea doar „camarazi de bătaie (război)”.

Şi uite aşa, din vorbă în vorbă, am ajuns la virtual şi real.

VIRTUÁL. DEX ne spune că VIRTUAL este ceva care există numai ca posibilitate, Fără a se produce (încă) în fapt; al cărui efect este potenţial, şi nu actual, imaginea virtuală  fiind o imagine în care punctele convergente se găsesc în prelungirea razelor de lumină ale unui sistem optic, neputând fi prinse pe un ecran. Cum adică? Voi existaţi doar ca posibilitate? Sunteţi doar nişte fantome sau oameni în carne şi oase ca oricare alţii? Dar să respectăm convenţia forumistică şi să spunem că PRIETENII VIRTUALI cu care dialogăm pe forumuri sau bloguri sunt oameni pe care nu-i cunoaştem în viaţa de zi cu zi decât prin intermediul scrisului. Că sunt prieteni sau doar cunoştinţe mai puţină importanţă are. Important este că dialogăm sau conversăm şi ca atare facem un schimb de opinii prin scris/citit.

După ce am intrat în „jocul internetului” şi am navigat pe diverse forumuri am conversat cu mulţi oameni. Cu timpul pe unii dintre ei i-am cunoscut  „în carne şi oase”. Am avut scurte întâlniri şi schimburi  de cuvinte. Unora le-am prezentat urbea prin locuri mai puţin „bătute” de turişti. Dintre aceştia doar cu unul mă mai întâlnesc o dată pe an sau la doi ani, după cum are treabă prin Bălgrad că IO nu m-am deplasat la el şi cred că nici nu voi avea posibilitatea să o fac pentru că locuim la o distanţă mare unul de altul. În rest, discutăm la telefon că pe internet ne întâlnim „din an în paşti”.


Alte articole cu aceeaşi temă:

1.	Prietenia online
2.	Ca pe strada mare	3.	Doruri printre file albe
4.	Puls de colectie	5.	Prieteni-bloggeri vs bloggeri-prieteni
6.	Blog(ger) Power	7.	Mentorul meu MINUNE in blogging!