Cadoul perfect pentru voi înşivă

Aeticol scris pentru Etapa 13.

pe o temă dată de 

Borealy nu se dezminte. Şi de data asta ne oferă un cadou, nouă bărbaţilor, dar condiţionat: să ni-l facem singuri şi ca atare să-l plătim. Adică să ne autocadorisim cum vine vorba şi să nu ne scumpim, la vorbe, căci vorba dulce mult aduce, cum zicea cineva cândva de-i merse vorba-n zicătoare, nu alta.

Aşadar, hai la magazinul online Borealy să văd ce mai au şi cu ce mă pot inspira pentru a cumpăra ceva în viitorul nedefinit, că doar orice-mi cumpăr este cadoul meu pentru mine, vorba vine. Aici trec prin raionul doamnelor fără să mă uit în jur şi mă duc glonţ în raionul domnilor unde dau peste o sumedenie de cravate, portofele, curele, cadouri de lux, bijuterii, butoni, parfumuri, băuturi fine, cărţi de colecţie, instrumente de scris, ceasuri, de-ţi stă ceasul nu alta. Care de care mai faine şi mai elegante. Care de care mai atrăgătoare şi mai de valoare. Iată, spre exemplu, un cognac ce costă 13.000 lei. Ce-o fi având ăsta de-i aşa scump? Răspunsul ar fi: „cumpără şi vezi” dar de ce să-l cumpăr când nu sunt amator de băuturi alcoolice? IO-s cafegiu, nu "alcoholist" şi când este vorba să beau ceva, prefer „ghinarsu” nostru românesc făcut de badea Ion „aşe cum ştie el că-i bine”. Deci, hai mai departe. Călătorului îi stă bine cu drumul, nu cu statu-n drum.

Uite, aici sunt ceasuri. Cândva îmi plăceau şi eram ca ruşii după ele. Le schimbam destul de des, dar acum ceasul îmi stă uitat într-un „fioc” şi de când stă acolo s-a şi oprit. Mai am două deşteptătoare cu care s-au jucat pruncii şi le-au rupt arucurile. Aşa că acum stau şi alea. La loc vizibil în bibliotecă. Poate mă voi îndura cândva să le duc la reparat că doar sunt cumpărate înainte de 1970 şi sunt încă bune. Făcute de ruşi, şi ruşii făceau lucru bun, iar ceasurile funcţionau la fel de bine ca şi cele elveţiene, doar că erau făcute mai din topor.

Să trec şi de raionul ăsta şi să continui documentarea în materie de cadouri. Uite, aici sunt papioane şi „gâtlegăuri” (cravate). Faine, dar au o hibă. Nu merg la tricouri, deşi prin burg mai văd feluriţi „jmecheri” ce le poartă şi aşa, să pară mai cu moţ decât freza ce o au în vârful capului. Aici sunt expuşi şi butoni. De la cei mai simpli, la butoni cu Turbilion inclus în ei. Marcă elveţiană, cu mecanism de mare fineţe şi precizie, dar şi cu preţ pe măsură: 1550 lei.

Ajuns printre bijuterii nu prea am ce să văd. Inele, brăţări, lănţişoare... La instrumente de scris am dat de un pix ce are încorporat în el un Turbilion. Preţ: 3000 lei româneşti, că-s grei... la cărat. Dar ce cadou să-mi fac? Sunt multe exponate, sunt frumoase, dar necazul e că nu-mi plac. Când ai de unde alege şi cotrobăieşti de colo, colo, fără să şti ce vrei de fapt, te hotărăşti greu şi pleci cu mâna goală. Aşa cum fac eu acum, dar cu ferma convingere că voi reveni la www.borealy.ro