Hai !

Hai !
Hai cu mine, că te duc eu !

duminică, 31 octombrie 2010

Mulţumire


Mare mulţumire pentru toţi cei care mi-aţi trecut sau îmi veţi trece virtual pragul casei.
Uşa-mi este deschisă oricând şi la orice oră.
Nu mă tem de hoţi ! N-au ce să-mi fure.

sâmbătă, 30 octombrie 2010

Plimbarea scorpionului

Aşa cum v-am spus, astăzi am fost la pădure. A fost o zi senină. Dacă în zori erau -6o C, în jurul prânzului au sărit la peste 13 grade cu semnul +, dar în zare se vedea că era ceaţă.

Cei mai mulţi copaci purtau „freza”  chelie, dar printre ei mai erau şi pleşuvi.

Văile s-au mai adâncit sub acţiunea apelor, 
cărările au fost bine ascunse sub frunzele uscate, iar crengile rezultate în urma defrişărilor au fost strânse grămadă. O floare plăpândă, brânduşe de toamnă, se zbenguia în adierea vântului, mulţumită că a dat din nou peste căldura soarelui.

Cărarea îşi continua urcuşul domol spre creasta dealului. 

Eu m-am oprit aici. Un cârcel (o crampă musculară) m-a sâcâit  tot timpul cât am urcat dealul şi acum mă deranja glezna. Din acest loc vedeam burgul ascuns într-o pâclă transparentă de ceaţă.

 Am coborât pe o altă cărare. Undeva în vale se auzea hămăitul unui dulău. Mă enerva şi ca atare am părăsit cărarea. Nu aveam chef să mai aud şi alţii, căci casele au avansat departe în pădure. Am coborât pe o porţiune neamenajată a dealului, dar ferită de hămăituri. O ghionoaie trimitea mesajul telegrafic cu stare timpului şi o alta îl recepţiona confirmându-l. Am vrut s-o fotografiez, dar n-am putut. Era bine mascată de crengi.
Aşa a trecut o bună bucată de timp din "ziua scorpionului".

Ziua scorpionului

Da, astăzi este ziua mea. 
M-am născut în urmă cu 67 de ani, aici, în Bălgrad. Vi se pare că e mult de atunci? Mie nu. Toţi aceşti ani, luaţi la un loc, cu bune şi rele, au fost frumoşi. Nu am uitat păţaniile prin care am trecut la doi ani, dar nici pe cele trăite la peste şase decenii. Încă mai am ţinere de minte şi picioare de umblat hoinar. Dacă alaltăieri am fost la Mureş, azi voi face o plimbare prin pădure, la poalele Mamutului, unde sper să găsesc nişte imagini frumoase de toamnă pe care să le dau aici, pe blog. Până atunci vă doresc la toţi să aveţi parte de o zi bună. 


Poftiţi la bal





joi, 28 octombrie 2010

Sfârşit de brumărel


Sfârşit de brumărel. Peste trei zile pleacă şi el pentru a lăsa loc brumarului.

E o zi frumoasă de toamnă. Lunca Mureşului este pustie. Doar ciorile cheamă ploaia, sau poate zăpada, cu croncănitul lor, uneori sinistru. Departe în zare, undeva în spatele meu,
 se vede şi satul copilăriei mele. Ciugud. Azi nu îmi mai spune nimic. Totul s-a terminat odată cu plecare bunicilor mei în lumea basmelor.
 Puţin mai spre dreapta, cum stau şi privesc, este satul Limba, pe unde an trecut când m-am dus singur la Oarda. Eram mai mic decât Ioana acum. Ea are patru ani şi nouă luni, iar eu nu aveam trei ani.

Merg singur pe dig. Dar totuşi, în faţa mea văd pe moşu, lângă mine pe buna şi lângă buna e mama. Suntem toţi prezenţi în imaginea amintirilor, iar amintirile se derulează cu fel şi fel de imagini în care apar, rând pe rând, şi ceilalţi membri ai familiei. Eram o familie numeroasă, în timp ce azi sunt aproape singur. Cornelia şi bărbatul ei cu problemele lor, Ioana cu grădiniţa, iar cel mic e prea mic.

Soarele licăreşte oglindindu-se în apa Mureşului. 
Peste mine a mai trecut un an, an care a lăsat urme. Nu sunt urme adânci, dar sunt urme ale trecerii timpului, căci timpul trece şi tace. Dar trece.

Ajung pe malul Ampoiului.

 O vână de apă ce curge agale. Se cunoaşte că a fost mult timp secetă la munte. Doar câte un pescar mai tulbură, din când în când, liniştea apei. 

Undeva departe, pe dealurile Bilag, se proiectează siluetele zvelte ale coşurilor Refractarei. Au rămas doar simple decoruri. Nu mai avem siderurgie. Deci, cine să mai folosească produsele refractare? Mai departe este coşul centralei termice de zonă, obiectiv rămas neterminat. Dar chiar dacă era terminată termocentrala, la ce mai folosea azi, când toţi locuitorii Bălgradului avem centrale de apartament? Şi undeva spre orizont zăresc silueta Fabricii de zahăr din Teiuş. Asta a fost terminată şi un an chiar am mâncat zahăr de aici, dar azi produce materiale de construcţie şi se numeşte „BAUMIT”. Alte vremuri, alte îndeletniciri.

Tiptil, tiptil, timpul a trecut în ritmul lui constant şi eu am intrat în bătrânul burg pe altă poartă. Am ajuns pe străzile umblate în copilărie după cumpărături la o alimentară sau la o brutărie unde duceam pâinea la copt. Aici unele case sunt aşa cum au fost atunci, demult, dar cele mai multe sunt altele. Mult mai mari. Cele mari de atunci, au rămas mici acum.

Amintiri nesemnificative, banale chiar, pentru alţii, dar importante pentru mine. În ele se ascund anii copilăriei, adolescenţei, maturităţii şi îmbătrânirii mele.
Amintiri, amintiri. Amintiri de neuitat.

miercuri, 27 octombrie 2010

Şahista

Pion pe role la jucul de şah. "Nu mi-a trecut mănia chiar dacă l-am lăsat pe moşu să mă fotografieze."

Bosumflata

Moşu a fost rău şi m-a fotografiat fără să vreau. Aşai că-i rău moşu? Ooofff, moşu, moşu ! Vezi tu !

marți, 26 octombrie 2010

Secretele cifrei 11

Secretele din jurul numarului 11


Citeşte până la capăt. 


Chiar dacă eşti o persoană sceptică, citeşte până la capat - Este foarte interesant de aflat.

Aceasta este, de fapt, într-adevăr ciudat! (În special partea de final, dar să-l citiţi de la început)



1) New York City este compus din 11 litere.

2) Afganistan are tot 11 Litere.

3) Numele teroristului Ramsin Yuseb este compus tot din 11 litere (una de declaraţiile sale în 1993, a fost că va distruge "Gemenii").

4) George W Bush are numele compus din 11 litere.

Acest lucru ar putea fi o simplă coincidenţă, dar acest lucru devine interesant:

1) New York este al 11-lea stat.

2) Primul avion crashing împotriva Turnurilor Gemene a fost cu numărul de zbor 11.

3) Zborul nr. 11 a fost cu 92 de pasageri la bord: 9 + 2 = 11

4) Zborul nr. 77, care de asemenea o lovit Gemenii, avea la bord 65 de pasageri; 6 +5 = 11.
 
5) 
Tragedia a fost pe 11 septembrie, sau 9 / 11 aşa cum se cunoaşte acum  9 + 1 + 1 = 11.


6) Această dată este foarte asemanatoare cu nr. de telefon american de la urgenţe: 911.

Pură coincidenţă ..?
Citiţi mai departe şi faceţi o analiză: 

1) numărul total de victime în cele două avioane a fost de 254.  
2 + 5 + 4 = 11

2) 11 Septembrie este ziua cu nr. 254 din anul calendaristic. 2 +5 +4 = 11

3) La Madrid bombardarea a avut loc în 3/11/2004.  3 +1 +1 +2 +4 = 11.

4) Tragedia din Madrid s-a întâmplat la 911 zile după cea de la New York.

Acum vin acele lucruri şi mai misterioase:
   
Ø      cel mai recunoscut simbol pentru SUA, după Stars & Stripes, este Eagle. Urmatoarea strofa este luata din Coran, cartea sfântă islamice:
Ø      Cel mai cunoscut simbol american, după "stele şi dungi", este Vulturul. 


Următorul verset este din Coran, biblia Islamului:

"Asta este scris, Fiul Arabiei va trezi Vulturul (teribila Acvila). Furia Vulturului va distruge pamântul lui Allah, când unii oameni îşi vor pierde speranţa, pînă când mai mulţi oameni vor fi din nou fericiţi (impacati). Furia Vulturului va purifica pamântul lui Allah unde nu era pace. "

Acest verset este numarul 9.11 din Coran.

Te-ai convins?

Aplică indicaţiile următoare:

1. Evidenţiaţi Q33 NY. Acesta este numărul de zbor al primului avion care a lovit unul dintre Turnurile Gemene.
1. Scoate în evidenţă Q33 NY. Acesta este numărul de îngrijire al primului avion care a lovit unul dintre Gemenii.

2. Modifică dimensiunea fontului la 48.
3. Modifică fontul actualul la Wingdings .. ..............Q33 NY

Ce crezi acum ????   NY Q33.

 Q33 NY.

Trimite acest lucru cât mai mulţi oameni după cum ştiţi şi în 11 minute vei primi o surpriza placuta, daca nu vei primi şocul vieţii tale în 11 min.

Notă: Versiunea originală a fost în engleză şi translatorul automat a făcut traducerea în română fapt pentru care am şters-o

Acest articol a fost primit de mine prin email