Hai !

Hai !
Hai cu mine, că te duc eu !

luni, 28 ianuarie 2013

IO şi cu Eu



MironaMitache, noul lider pentru această săptămână, propune următoarea temă:
Tu şi cu tine.
- ce relaţie ai cu tine însuţi?
- cât timp petreci doar cu tine?
- cât de predispus eşti înspre auto-analiză şi auto-dezvoltare?
Articol scris pentru Blog Power 55 http://www.mostwantedblog.org/2013/01/27/blog-power-55/
Un subiect interesant. Despre mine am făcut multe confesiuni la Blog Power, dar parcă mai merge una. Nu de alta dar nu mai am ce secrete ascunde acum despre mine. Poate nici nu mai are rost să stau retras în carapacea mea deoarece sunt prea puțini cei care mă mai cunosc și recunosc. Cel puțin IO nu mai disting fizionomia multora pe care-i mai întâlnesc din când în când, deoarece îi știu doar cum arătau.

Deci, pornind la drum IO cu eu ne înțelegem de minune, dar numai telepatic. În realitate nu vorbește IO cu eu pentru că cine ar auzi ar zice că-s nebun și vorbesc de unul singur. Şi așa când sunt văzut de unul singur pe câmp nu sunt puțini cei care gândesc că am luat-o razna.

Când sunt doar IO cu eu discutăm tot timpul Nu ne tace gura nici pentru o secundă. Discutăm despre vreme, discutăm despre ce vedem în jurul nostru, mai și bârfim pe cei care-i întâlnim pe drum, discutăm despre ce ne aducem aminte din trecutul nostru, cum a fost aia, cum a fost ailaltă, ne amintim reciproc despre ce avem de făcut, cum trebuie să rezolvăm o problemă sau alta. Toate acestea sunt dialoguri frecvente între IO cu eu. Şi asta pentru că IO nu mai am cu cine discuta aceste probleme, iar când întâlnesc câte un cunoscut, derapăm în bârfă politică.

Subiecte pentru dialogul Io - eu avem multe. De aceea ne petrecem împreună tot timpul: de când deschidem ochii și până adormim buștean. Adormim odată și ne trezim odată. Tot împreună rămânem şi când ne întâlnim cu cineva sau suntem în grupuri. Atunci nu mai vorbeşte IO cu eu. Vorbesc eu şi ascultă IO, iar când rămânem din nou singuri reluăm dialogul IO – eu.

Procedând în acest fel nu mă pot plânge că duc lipsă de auto-analiză şi pentru că are loc această auto-analiză, este prezentă şi auto-dezvoltarea, auto-perfecţionarea şi orice altă formă de „auto”. Cu toate acestea nu sunt un geniu. Sunt „un moşneag atât de simplu după vorbă, după port...” cum spunea Mircea cel Bătrân la întâlnirea cu Sultanul în Scrisoarea a III-a a lui Eminescu.

Da, sunt un moşneag şi de aceea IO cu eu nu mai au motiv de ceartă.

Alte articole:
http://idei-de-afaceri.eu/wp/evadarea-in-tine/

joi, 24 ianuarie 2013

Am găsit Stake TAG !


- sursa celor trei imagini: Internet -

IATĂ-L, Stake TAG e aici !
Uf, ce mult am umblat şi ce greu l-am găsit pe Stake TAG. Şi pentru că am dat de el, iată-i adresa:
http://stake-tag.com/ad-category/advertoriale/

Am intrat în clădirea ce purta firma respectivă atârnată vizibil deasupra uşii pentru a mă documenta. Peste tot erau diverse anunţuri. Care mai de care mai atrăgătoare.  Pe un panou am găsit afişate răspunsurile date diverşilor vizitatori. Printre acestea se spunea că „absolut toate ofertele publicate pe Stake TAG sunt verificate in prealabil”. Deci, un lucru bun pentru a evita tentativele de păcăleli prin dezinformare.

Într-un alt loc se spune că „Pe Stake TAG totul este transparent, diferit de serviciile acordate pe alte platforme!” Deci echipa Stake TAG se străduieşte să aducă relaţii normale, de bună înţelegere între bloggeri, relaţii profesioniste între bloggeri şi advertiseri sau între prestatori şi ofertanţi, fapt pentru care echipa Stake TAG consideră că „transparenţa asigura credibilitate, căci credibilitatea asigura expunere, expunerea asigura volum, volumul asigura profit, un profit atât pentru blogger cât si pentru advertiser !”

Întrebarea care se pune este: „ce aduce Stake TAG în plus faţă de restul advertiserilor din online?” Răspunsul este dat tot de echipa Stake TAG care spune: „În primul rând Stake TAG prestează servicii tipice unui web advertising broker, de unde rezultă că suntem singura entitate în acest moment ce prestează astfel de servicii, exclusiv pe online, din Romania! Noi nu facem advertising, nu intermediem, nu construim campanii de advertising, nu ne ocupam de plata si efectuarea plătii, nu manevram banii nimănui, deci nu expunem la risc nici una dintre părţi, nici prestatorii şi nici ofertanţii! De aici rezultă că plusul este sinonim cu imparţialitatea, facilitarea contactului direct, transparenţa datelor şi ofertelor dar mai ales minimalizarea riscului unei investiţii făcute de către oricare dintre părti!” Dar cel mai mare avantaj pe care-l aduce Stake TAG este acela că neintermediind ofertele, nu percepe şi nici nu impune comisioane,  spre deosebire de intermediarii de pe piaţa de advertising online care percep comisioane de 60-70% şi ajung să ofere un articol SEO la preturi derizorii. În acest fel ei distrug piaţa deoarece în loc de profesionalism apare amatorismul, intelegerile se fac cu oameni ce nu ştiu valoarea muncii lor şi care prin lipsa calităţii serviciilor oferite încep să ţină la distanţă advertiserii de potenţialul oferit de blogosferă.

Dar atunci „De ce preţurile indicate pe Stake TAG sunt cu mult mai mari decât cele de pe alte platforme sau cele înaintate de diversi?”  Şi răspunsul la această întrebare este dat tot de către echipa Stake TAG:  „pentru că nu intermediem. Pur si simplu lăsăm oferta direct, de unde rezultă că plata unui comision nu exista! Preţurile sunt ”de prima mana”, aşa cum sunt numite în mediul de afaceri!

O altă explicaţie ar fi aceea că preţurile practicate de către cei mai mulţi intermediari de pe piaţa online de advertisind sunt ale unor bloggeri care nu ştiu să-şi aprecieze valoarea muncii sau ale unora care profită de lipsa de informaţie din acest domeniu. De aceea este bine ca cei care doresc să se aventureze în această activitate trebuie mai întâi să facă o temeinică documentare şi numai după ce capătă o minimă experienţă în domeniu să treacă la lucru.

Cât priveşte seriozitatea Stake TAG, o serie de bloggeri şi advertiseri  au confirmat că au contractat/vândut oferte cu respectarea înţelegerilor iniţiale din toate punctele de vedere, inclusiv a plăţilor.


Aşadar, pentru doritorii de vânzări advertoriale şi alte servicii online, este bine să se treacă prin ograda StakeTAG pentru documentare unde vor găsi o serie de informaţii utile menite să faciliteze raportul blogger – advertiser.

Spor la treabă !

marți, 22 ianuarie 2013

Caut Stake TAG !


- sursa: Internet -

 Stake TAG? Ce mai e şi asta. O întrebare, un îndemn, un de toate pentru toţi?
Am găsit şi o traducere: „care e miza ta?”. Adică a mea. Păi unde să-mi caut miza? Pe MWB un prieten scria că este un îndrumător al bloggerilor ce vor să scrie advertoriale. Un site ce face evaluări gratuite şi asigură asistenţa necesară celor care vor să scrie articole utile pentru unii şi alţii.

Am devenit curios şi am purces la drum pe siteul Stake TAG pentru a afla mai multe. Am găsit articole de prezentare din partea unor bloggeri, comentarii pe marginea lor, îndemnuri şi lămuriri suplimentare din partea „casei”. Până la urmă m-am lămurit despre ce este vorba, dar nu în totalitate. Am găsit că pentru a putea scrie comentarii trebuie să fiu înregistrat. Am mers la căsuţa respectivă şi am găsit un chestionar în limba engleză. Neştiind engleza, am căutat unul srcis în româneşte. Nu am găsit. Poate nu am căutat destul. Voi mai căuta că doar n-au intrat zilele în sac.

Tot umblând de colo-colo am găsit şi această portiţă deschisă. Am intrat pe ea deşi nu sunt prea curajos, amintindu-mi că undeva scria: „intră ! Nu fii timid.” Aici am găsit un teren cunoscut pentru scrierea articolelor. M-am decis să-l folosesc deşi nu ştiu să dau prea multe informaţii despre Stake Tag, dar cu ajutorul unor linckuri mă voi descurca. Unul dintre acestea ar fi:  http://stake-tag.com/


Să nu uit nici articolul de pe MWB:

Deci, pornind la drum, m-am aventurat pe un teren nou unde am dat peste multe articole ce se referă la scrierea advertorialelor. Dintre acestea v-am recomandat două şi siteul original Stake TAG. Dacă voi mai avea şi alţi parteneri de drum mă bucur. Dacă voi rămâne singur nu am pentru ce mă întrista.  Voi scrie articolele din plăcere, aşa cum am făcut-o şi până acum.

Doamne ajută !

Program la televizor

- sursa: Internet -
Articol scis pentru Blog Power 54
http://www.mostwantedblog.org/2013/01/20/blog-power-54/
Televizorul-prietenul omului?

Vrea să afle de la noi Dia_na şi pentru aceasta ne întreabă:
- cat timp petreci in fata televizorului?
- găseşti educative (de ajutor) programele si emisiunile tv  de azi?
- ai curaj să îţi laşi copilul singur in fata televizorului?

Păi de la bun început vă spun că mă uit la televizor doar pe apucate din când în când. În rest, îi las pe prunci să se uite la ceea ce ei numesc “desene animate” i IO mă distrez cu calculatorul când nu am chef de plimbare. Şi când mă uit la televizor, după 2-3 minute mi se închid ochii pentru 2-3 ore.

Deci, în faţa televizorului petrec destul de mult timp, dar de văzut văd destul de puţine lucruri.

Din ceea ce văd la „desenele animate” agreate de Ioana şi de Daniel în egală măsură, pot spune că sunt doar nişte parodii după ceea ce se cheamă desene animate. Oameni (păpuşi) cu chipuri de animale sunt destui. De cum apar încep să povestească de măritat şi însurat, de părinţi care divorţează, de părinţi care au prieteni (prietene) cu care o duc bine în concubinaj.

Dar să nu vă închipuiţi cumva că Ioana şi Daniel sunt de dimineaţa până seara în faţa televizorului. Lor le place doar să fie televizorul deschis. În rest îşi văd de „treburile” lor, adică se joacă.

Cât de educative sunt emisiunile TV se vede. Prea puţini mai sunt cei care se uită cu interes la ele. Cei mai mulţi preferă internetul. În ce mă priveşte vă spun cu toată convingerea că deocamdată am curajul să-i las pe prunci singuri în faţa televizorului, dar nu ştiu cum va fi mai târziu. Violenţa apare tot mai frecvent pe ecranul televizorului.

Asta nu înseamnă că din totdeauna am fost aşa refractar la programele TV. Aş fi un mare dezinformator dacă aş susţine aşa ceva. Prin !963 urmăream cu mare interes emisiunile regretatului realizator Tudor Vornicu. Nu lipseam de la spectacolele TV „Dialog la distanţă”. Mai târziu, după ce mi-am cumpărat televizor, nu puteam sta fără „Teleenciclopedia” şi emisiunile sportive, fără filmele seriale sau de lung metraj, diverse programe de divertisment şi chiar desene animate. Toate acestea erau programe bune pentru că producătorii ştiau să le realizeze şi „zbirii comunişti” închideau ochii.

A urmat apoi şi perioada programelor de 3 ore, când predominau ştirile politice. Dar şi atunci „Cântarea României” avea succes. Adrian Păunescu, Liviu Oros,  Amza Pelea, Birlic, Dem Rădulescu, Florin Piersic şi mulţi alţi actori buni ştiau să presare sarea şi piperul în ceea ce făceau.

Vremurile au trecut şi am ajuns „să vedem cu ochii închişi” mulţimea canalelor TV. Nici măcar programele sportive nu le mai urmăresc. Mă indispune când îi văd pe Gigi Becali, MM Stoica, Borcea,  cu fumurile lor, îmi este silă să văd cum pe terenurile de fotbal sunt vinovaţi doar arbitrii de tot ce se întâmplă, cum în gimnastică şi canotaj de vină sunt doar aparatele că nu mai avem performanţe.

Dar uite că am sărit de la tema dată. E timpul să termin pentru a nu vă plictisi.

Vă las cu bine şi să aveţi o săptămână bună.

PS. Din motivele arătate pe Facebook şi MWB mă găsiţi doar aici:

luni, 7 ianuarie 2013

LA MULŢI ANI IOANA !


Dumnezeu să-ţi dea sănătate, zile senine şi linişte sufletească. Peste două săptămâni o să ai 7 ani.

marți, 1 ianuarie 2013

Gânduri la început de an

Fotografia aparţine Ioanei

Adio 2012, bun venit 2013 ! Un An a plecat, alt An a venit fără a lăsa nici pic de loc gol între ei. Totul a decurs normal şi în linişte.

A fost linişte pe uliţele burgului meu în zona unde locuiesc. Poate în Cetate să fi fost agitaţie şi în locurile unde au fost organizate petreceri de Revelion. Poate. Dar nu doar poate, ci în mod sigur pentru că undeva spre Partoş, în direcţia gării se auzeau pocnete de obiecte pirotehnice interzise prin lege. Dar mai ştie românul ce-i legea? Nici măcar politicienii nu mai ştiu de ea căci până şi parlamentarii au uitat ce au votat iar guvernanţii au pierdut evidenţa ordonanţelor date.

Adio 2012 ! Bun-rău cum ai fost, ai îmbătrânit şi ai plecat. Ai cedat locul unui An tânăr şi viguros. Nu ar fi rău dacă şi şeful satului ar face acelaşi lucru pentru a nu mai sta cocoţat pe un scaun ce nu-i aparţine. România nu are nevoie de guvernator ci de Preşedinte al tuturor cetăţenilor ce populează acest teritoriu indiferent dacă privesc spre stânga, ori spre dreapta, dacă vorbesc LIMBA ROMÂNĂ sau oricare altă limbă maternă, dacă sunt albi la culoare sau tuciurii, aşa cum sunt şi eu, dacă iubesc munca sau trândăvia, dacă le place beţia de cuvinte sau beţia cu alcool. Şi asta pentru că toţi suntem copiii aceleiaşi mame numită ROMÂNIA. De aceea Domnul Preşedinte al României nu are voie să folosească unităţi de măsură diferite nici atunci când îi evaluează pe cei buni şi cu atât mai mult când îi evaluează pe cei răi, care comit abateri de la lege, mai ales că nu e treaba domniei-sale să judece şi să dea verdicte.

Bine ai venit la noi 2013 ! Eşti mic şi plăpând dar viguros. Oamenii te-au aşteptat cu multă încredere pentru a remedia greşelile lui 2012 şi pentru a îndrepta oiştea carului spre drumul cel bun. Nimeni nu aşteaptă de la tine miracole, dar nimeni nu vrea să mergi mai departe pe urmele pline de glod, dâre scrijelite adânc în pământul acestei ţări. Alungă lătrătorii şi fă loc celor care tac şi trudesc. De lătrători ne-am săturat. De acum avem nevoie de truditori pentru că truditorii nu au vreme de hăhăit.

Ziua de 1 Ianuarie 2013 a început cu cer senin. Soarele a râs de cum s-a ivit în zare. Să dea Dumnezeu ca râsul soarelui să fie de bun augur.

LA MULŢI ANI TUTUROR VIZITATORILOR !