Hai !

Hai !
Hai cu mine, că te duc eu !

miercuri, 26 ianuarie 2011

Dormind pe săniuţă


De 24 Ianuarie

Aşteptând telefonul de la "vraciul" calculatoarelor nu am plecat niciunde, dar nici nu am stat degeaba. De dimineaţă am meşterit una-alta şi am schimbat alimentarea cu energie electrică a calculatorului. Până acum nu aveam pământare, de acum am şi din aia.
După ce a venit Ioana de la grădiniţă, am despodobit bradul.
Ea a fost foarte încântată că a lucrat efectiv la luarea ornamentelor şi tăierea crengilor cu foarfeca, după care a trecut la utilizarea aspiratorului. Când s-a plictisit, verdictul a fost clar: "moşu, acum fă tu !" Pe înserat am terminat şi treaba asta. De acum a început să treacă timpul mai greu. Nu am mai avut cu ce mă ocupa. La trelevizor am butonat ce am butonat şi nrgăsind nimic interesant, l-am închis. Spre miezul nopţii mi-am făcut o cafea şi am privit în gol spre fereastra întunecată. Afară se vedea o geană de lumină de pe nu ştiu unde. Într-un târziu am aprins veioza şi m-am apucat să scriu cu pixul. Încă mai ştiu să-l folosesc, dar sper că mâine voi primi şi telefonul mult aşteptat.

Din nou la Mureş

Duminică 23 ianuarie, a fost o zi petrecută mult în aer liber, pe câmp, pe malul Mureşului şi Ampoiului..
Peste noapte a nins şi pe pământ se aşternuse un strat frumos de zăpadă. De dimineaţă a mai nins puţin, apoi ninsoarea s-a transformat în acel tip de ninsoare mocănească. În jurul amiezii Ioana m-a rugat să facem un om de zăpadă. Deşi aveam alte planuri, am acceptat invitaţia ei şi am ieşit să facem acel "om de zăpadă".
Am făcut unul nu prea mare, apoi ne-am bătut cu zăpadă.
De la un timp am dus-o în casă iar eu, tiptil, am plecat la plimbare pe câmp.Mă gândeam că nu voi putea merge din cauza noroiului, dar un temerar a făcut urme înaintea mea. Aşa că, m-am încumetat şi am plecat la drum prin zăpada aşternută peste pământul dezgheţat.
Pe câmp linişte şi aer curat. La baza digului urmele temerarurului au luat-o în altă direcţie de cum mergeam eu, aşa că am ajuns pe drum fără urme, pe unde s-au "plimbat" doar câinii de la Staţia de sortare al balastului.

Ajuns pe digul de pe malul Ampoiului mergeam prin zăpada destul de mare şi mă gândeam la anii când prin acele locuri mergeam cu mama prin zăpadă la bunici. Atuci zăpada parcă era mai mare decât acum. Nu ştiu dacă-mi plăcea, nu ştiu dacă mi se părea frumoasă sau vedeam doar corvoada unui drum făcut de nevoie. Dar un lucru este totuşi cert. Acele drumuri făcute în copilărie pe jos, pentru că nu erau mijloace de transport în comun, m-au antrenat şi m-au făcut să prind gustul mersului pe jos.
Aşa că şi azi am parcurs mai mulţi kilometri înotând prin zăpadă. Timpul a trecut pe nesimţite şi când am ajuns acasă am constatat că au trecut patru ceasuri.

Ioana sta cuminte în casă. I-am spus să întrebe pe mamă-sa şi pe tată-so dacă o lasă cu sania. Fără nici un alt răspuns i-au pus hăinuţele în braţe. Am îmbrăcat-o, am luat săniuţa şi din nou la drum. Am parcurs o distanţă destul de mare după care Ioana a spus: "moşu, acum hai acasă !"  Hai !

taifas cu un om de zăpadă găsit pe traseu

Şi aşa s-a terminat plimbarea de duminică.

marți, 25 ianuarie 2011

Şmecherii la 5 ani




20 şi 21 ianuarie a.c.






 florile Ioanei
au fost primite în 21 ianuarie 2006, când s-a născut


Fără calculator

Azi parcă am fi în 22 ianuarie. Nu sunt sigur şi îmi este lene să mă întorc pentru a privi calendarul din spatele meu. De trei zile sunt fără calculator. Nu-mi este uşor pentru că sunt departe de prietenii virtuali cu care eram în dialog. Neştiind ce să mai fac, am plecat la o plimbare prin burg. A fost o zi cu "ninsoare mocănească". Adică nici nu ningea, nici nu sta. Am ocolit oraşul pe cel mai lung drum. O plimbare de vreo patru ceasuri. Pe traseu am făcut şi câteva fotografii.

Aici este bătrânul "corso", mult modificat faţă de cum era pe vremuti.
Pe partea opusă, "anticorso" este străjuit de prima autoservire bălgrădeană. Clădirea cu ceas ce marca trecerea timpului peste bătrânul burg. Azi n-am mai urmărit dacă acel ceas, acum electric, mai funcţionează. Într-o vreme bătăile lui au deranjat pe anumiţi sus-puşi care au cerut oprirea lui.

Dar atât "corso", cât şi "anticorso", azi erau pustii. Probabil de vină a fost "vremea rea".

Mai sus, pe locul fostului stadion "Mecanica", acum este un supermarket.
Şi ceva încă neterminat, sau cu destinaţie schimbată
La fosta grădină de vară botezată "La stadion", pentru că era vis-a-vis de terenul de fotbal, unde am mâncat pentru prima dată "cinci mici" şi am băut "un pahar cu bere" la un local public, acum nu mai este nimic. Doar un mic magazin cu de toate, a fost amenajat în vechea casă puţin renovată.

Mai departe: noul cartier "Ampoi" şi zona noului "Stadion Municipal", apoi "Cartierul Cetate".

Nu ştiu când a încetat ninsoarea pentru că am ajuns acasă şi nu am mai urmărit-o.
A nins, dar nu a fost frig, iar zăpada cum lua contact cu pământul, cum se topea. Aşa că pe trotuare a fost doar zloată şi apă, dar aşa cum a fost mie mi-a plăcut, iar cele patru ceasuri şi ceva au trecut pe nesimţite.

Am reuşiiiittt !!!

Gata ! De azi 25 ianuar 2011, ora 4 PM sau 16,oo ca la gară, am calculator. Mere trăznet.

Vraciul de la calculatorare a scris pe betetu de ieşire: DESPRĂFUIRE (asta am cerot-o IO în mod expres că doar de-aia şed în colb), instalare driver sunet, instalare un Giga de memorie, diverse alte setări.

Aşa că gata ! De acum am la ce scrie.

joi, 20 ianuarie 2011

La doftor cu el !

Gata ! M-am supărat pe el şi-l duc la doftor să-i facă el ce-o şti că-i mut şi mie nu-mi spune nimic.

Mâine Ioana împlineşte 5 ani.

LA MUŢI ANI PUI MIC !

miercuri, 19 ianuarie 2011

Din nou frig

Suntem în prag de Bobotează bătrână. La noi iar s-a răcit timpul. Nu s-a făcut frig să crape pietrele, dar nu mai este nici căldura din zilele primăvăratice de săptămâna ce a trecut. Este o vreme frumoasă la mijlocul lui ianuarie, temperatura afară fiind doar de -2 grade Celsius, dar de la +10, este totuşi o scădere simţitoare. Încă mai este iarnă cu drepturi depline.