Hai !
Hai cu mine, că te duc eu !
duminică, 8 aprilie 2012
sâmbătă, 7 aprilie 2012
joi, 5 aprilie 2012
miercuri, 4 aprilie 2012
marți, 3 aprilie 2012
Romanul meu.
Tema: Eroul principal al filmului / romanului meu. Cine aș fi, ce aș face, care sunt motivele pentru care aș fi astfel? Aleasa de psi lidera editiei a 15-a.
Romanul meu este o carte de mari dimensiuni. Până în prezent are şaptezeci de tomuri şi fiecare tom are 366 pagini, unele pline ochi şi multe altele s-au terminat undeva pe la sfertul ultimei paginii. Subiectul romanului meu nu este unic şi nici unitar. El conţine instantanee luate de-a valma, tragedie, comedie şi tragi-comedie. Este în general un subiect de acţiune ce se desfăşoară pretutindeni: la şes, la munte la mare sau pe dealuri în toate cele patru anotimpuri. Pe ploaie sau pe soare, pe ninsoare sau pe viscol, mă încumetam şi plecam la drum cu treburi, până în ziua când am lăsat treburile în seama altora şi eu hoinăream doar din obişnuinţă şi plăcere.
Din ziua în care am început să scriu acest roman, un mare cineast s-a încumetat să-l imortalizeze în imagini tridimensionale astfel încât spectatorii trăiau alături de mine fiecare secvenţă cinematografică. La realizarea filmului au participat foarte mulţi actori şi mult mai mulţi figuranţi. Fiecare dintre ei îşi aveau binedefinit locul în timp şi spaţiu, acţiunea şi interacţiunea cu ceea ce făceam eu.
În cadrul filmului eu am fost, am rămas şi voi fi doar IO şi nimic mai mult. Aş face numai ceea ce am făcut, bine sau rău, util sau inutil, de bună calitate sau de o calitate îndoielnică, dar nicicând nu aş face lucru de mântuială doar pentru a fi făcut. Şi asta pentru că IO nu este adeptul sintagmei „este bine şi aşa”. Nu aş precupeţi niciun efort pentru a termina o lucrare sau alta în timp util, dar nici nu aş fuşeri vreo lucrare pentru a o da gata, iar în timpul lucrului nu aş sta la taifas decât după ce termin lucrarea respectivă. Şi asta pentru că acesta-i felul meu de a fi şi nu-l schimb cu nimic. Cu alte cuvinte, ăsta-s IO şi-mi place cum sunt.
luni, 2 aprilie 2012
Micul ciclist
Aici a fost un filmuleţ care nu a vrut să ve mai deschidă şi l-am înlocuit cu această fotografie.
duminică, 1 aprilie 2012
La umbră
Mai multe vedeţi aici: http://www.costin-comba.blogspot.com/
Life in Pictures este o provocare adresata tuturor.
sâmbătă, 31 martie 2012
Cuvinte din minte
 |
| Imagine "furată" de pe internet |
Poghiazul prin timp nu este altceva decât un salt de la o etapă la alta a vieţii fără a ţine seama de cronologia trăirii evenimentelor iar poghiazul prin spaţiu este saltul de la o zonă geografică la alta, mai întinsă sau mai restrânsă, determinată de trăirea evenimentelor personale ce se desfăşoară solitar sau în grup.
Aşa mi s-a golit mintea de idei şi având vreme să citesc prin blogosferă am găst asta:
“Cuvinte din minte, cuvinte din suflet; de ce ai început să scrii? Ce simți când scrii? Cu sufletul sau cu mintea, tu cum scrii?”
Ca oricare altul, de voie de nevoie a trebuit să încep a scrie. Unde altundeva decât la şcoala primară “student” în anul I. Nu ştiu cât de reuşit a fost acest început, dar a fost. În şapte decenii am reuşit să învăţ a scrie cât de cât corect. Nu mă pun cu cei care au învăţat acest lucru înainte de a merge la şcoală. Nu am cum. Vremurile şi vremile au fost altele iar pruncii mai leneşi mintal.
Am prins apoi vremea când scrierea ne era uşurată pentru câ trebuia să copiem din jurnale citate aşa încât un referat bun era un lung citat din „Scânteia”. Dar ca orice vreme vremelnică a trecut şi asta. A venit vremea să scriu doar din când în când câte ceva amintiri pe blogul personal sau pe forumuri. Asta înseamnă că scriu doar din plăcere şi când scrii ceva din plăcere o faci din suflet utilizând la maximum mintea. Utilizare ce se face din reflex fără să-ţi dai seama când faci şi sminteli cauzate de graiul local ce de la o anumită vârstă devine „literar”. În rest ce să vă mai zic? Că atunci când scriu nu simt nimic, la fel cum nu simt nicio plăcere când mănânc sau mă culc. Toate acestea le fac pentru că trebuie făcute dintr-un motiv sau altul. Aşa că şi acum am scris mult prea mult şi vă las cu bine. Să aveţi o seară bună şi o duminică plăcută.
Nu uitaţi: Mâine este PĂCĂLICI !
Abonați-vă la:
Postări (Atom)