Despre fericire și aspirații
- De ce avem nevoie pentru a fi fericiți?
- Fericirea pentru ceea ce suntem și avem ACUM exclude aspirația înspre altceva?
- Ce e mai important: sa fii fericit sau sa îi faci pe alții fericiți împlinind speranțele lor puse în tine?
Tema este propusă de MironaMitache
Tema Mironei este frumoasă și îmi dă prilejul să fiu cât se poate de realist, pentru că fericirea este o himeră ce depinde de voința fiecăruia.
Vreau să fiu fericit, sunt; vreau să fiu trist, sunt; vreau să fiu cu capul în nori, sunt și așa mai departe. Avem nevoie de ceva pentru a fi fericiți? Nu ! Doar de voința noastră. Depinde de cum vrem să privim paharul. Pe jumătate plin, sau pe trei sferturi gol.
Am ajuns la stadiul în care apreciez ceea ce sunt și cât am prin prisma necesității. Sunt ceea ce se cuvine să fiu, am ajuns la apogeul carierei fără să dețin funcții de conducere, și am atât cât îmi trebuie fără să-mi prisosească ceva și fără să duc lipsă de nimic.
Fericirea pentru ceea ce suntem și avem ACUM nu exclude aspirația înspre altceva, dar nici nu este determinantă în a obține acel "altceva"
A fost o perioadă a vieții mele când îmi doream mai mult decât aveam și voiam ca roadele muncii mele să fie apreciate mai mult decât erau Dar toate acestea erau pur și simplu niște mofturi, dorințe deșarte. Din toate dorințele mele am rămas doar cu satisfacția aprecierii în timp din partea celor cu care am lucrat. Oare acesta este un lucru puțin lucru și e lipsit de valoare?
Și acum, încetul cu încetul, am ajuns la partea sensibilă a disertației mele. Nepoțeii mei sunt fericiți sau doar mulțumiți pentru ceea ce le dau și ce le fac? Este o întrebare grea și mai greu este să răspund la ea. Ei încă mici și nu știu să-mi spună dacă sunt sau nu fericiți. Mulțumiți și bucuroși pentru ceea ce primesc, știu că sunt. Le văd ochișorii cum se bucură. Mai au și acel fel aparte de a râde pin intermediul ochilor. Dar știu că fericirea nu se limitează doar la atât și de aceea mă întreb: Ioana și Daniel sunt fericiți?
Ele sunt fericite:
Bianca
Ioana
Mirona
Daca vreau sa fiu trist, sunt.
RăspundețiȘtergereCine ar vrea sa fie? E adevarat ca ne incapatanam uneori sa vedem partea urata a paharului. Dar exista si momente cand paharul chiar e plin, ba mai da si pe afara. Sunt si astfel de lucruri care ne depasesc propria noastra vointa.
Când paharul dă pe afară, ne întristăm pentru că am pierdut ce a fost bun.
ȘtergereFericirea e acolo unde o cauti...desi am mai auzit ca ea vine singura...Nu mi se pare foarte productiva asteptarea asta, sa fiu al naibii daca mi se pare in regula. In basme da, ea statea la castel, cu droaia de servitori la indemana...
RăspundețiȘtergereFericirea vine atunci când trebuie fără a fi așteptată și dispare când e cazul
ȘtergereOamenii s-au străduit dintotdeauna să definească ce este fericirea sau ce ne face fericiți. Din această căutare pentru “ce înseamnă fericirea? ...de fapt...
RăspundețiȘtergereFiecare fiind fericit în felul său, definirea fericirii este relativă.
ȘtergereNu cred ca exista o definitie universala pentru fericire..fiecare om o simte in felul sau.
RăspundețiȘtergereAșa este. Fiecare definește
ȘtergereLiviu, eu cred ca nepoteii tai sunt fericiti. Copiii, daca nu sunt supusi unor abuzuri de vreun fel, de obicei sunt fericiti. :)
RăspundețiȘtergereE o tema incitanta.
RăspundețiȘtergereDe un timp sunt si eu convins ca a fi fericit este o optiune.
Imi place si aproximarea urmatoare: fericirea este capacitatea de-a ne bucura