Banalitate

     7 decembrie. Nimic deosebit. O zi banală. Dar banal de banală. Norii de plumb s-au prăbuşit peste burg. Până acum nu am avut de ce ieşi din casă. De dimineaţă m-am jucat şi am povestit cu bebe. Ngâââ. Până a venit surioara lui de la grădiniţă. Atunci l-am lăsat în grija lui mami şi eu am trecut la Puiu Mic. Am pregătir-o pentru nani şi am repetat o poezie ce trebuie învăţată de Crăciun. Aproape o ştie. Prinde repede poeziile spre deosebire de "moşit-o" ei care le uită repede. Dar ce contează. Tot repede este şi la unul şi la celălalt. Acum Puiu Mic doarme liniştită. Moşit-o ei o vegează. Ea trebuie să-şi refacă puterea de muncă pentru că vineri are alt spectacol la grădiniţă, duminică este la caraoche, apoi, cu paşi repezi, se apropie şi Crăciunul. Un Crăciun fericit pentru ea. Dar de ce nu şi pentru mine? Mulţumesc lui Dumnezeu că sunt sănătos. În rest ce-mi mai trebuie. Până când piticul Boc şi şeful lui, marinelul cu urme de pirat, mister Băsescu, ajung la concluzia că putem trăi şi fără pensii, mai este. Ce n-au făcut comuniştii fac ăştia. Introducerea gamelelor ca veselă de serviciu. S-o facă şi pe asta, că doar trăim bine, aşa cum a dorit marinelu când i-a fraierit pe români să-l voteze. Să-i pupe chelia cei care l-au votat. IO cînd am avut ocazia am folosit bocancul, dar că au fost mai mulţi cei care l-au pupat, asta este altă poveste. Acum să trăiască bine şi să fie mulţumiţi că o vor duce şi mai bine. Asta au vrut, asta au obţinut. Guvernare PDL. Vă mai amintiţi afişul ăla electoral? Ce poziţie faină avea marinelul când ne arăta spatele. I se vedea curul şi chelia. Fără nicio deosebire unul de alta. Dar chiar. Oare cu ce gândeşte?