Hai !

Hai !
Hai cu mine, că te duc eu !

marți, 25 iunie 2013

Cuvântul

Imagine luată de pe internet
Tema propusă de Maya pentru Blog Power 71 este:
Puterea cuvintelor
Cât de mare-i puterea cuvântului?
Poate fi cuvântul o sabie cu două tăișuri?
Prin cuvânt pot  să creez universul în care trăiesc?
O temă interesantă, pentru tratarea căreia mă voi folosi de cuvântul biblic: „Şi a zis Dumnezeu: Să fie lumină. Şi a fost lumină”. „Şi a zis Dumnezeu: Să fie o tărie prin mijlocul apelor şi să despartă ape de ape”. „Tăria a numit-o Dumnezeu cer”. „Şi a zis Dumnezeu: Să se adune apele cele de sub cer la un loc şi să se arate uscatul”. Uscatul l-a numit Dumnezeu pământ, iar adunarea apelor a numit-o Dumnezeu mări. „Apoi a zis Dumnezeu: să dea pământul din sine verdeaţă”. „Să scoată pământul fiinţe vii, după felul lor”. Şi a zis Dumnezeu: Să facem om după chipul şi după asemănarea Noastră, ca stăpânească peştii mării, păsările cerului, animalele domestice, toate vietăţile ce se târăsc pe pământ şi tot pământul !” (din Facerea cap. I)


Iată cum toată Creaţia lui Dumnezeu a fost făcută numai prin cuvânt. Dar puterea cuvântului omenesc este la fel de mare? Ar putea face omul minuni prin cuvânt?
Presupun, fără să ştiu, că Adam avea la început o mare putere a cuvântului, putere ce şi-a pierdut-o prin săvârşirea păcatului neascultării. Lui i se supuneau la început toate vieţuitoarele şi păsările, după Dumnezeu el fiind atotstăpânitorul. Dar vicleanul şarpe a reuşit să-i ia această putere şi în zi de azi omul este un neputincios şi un neştiutor.
Tot din Biblie aflăm că că „dacă omul ar avea credinţă cât un grăunte de nisip, ar putea muta munţii din loc”. Dar cum omul mai mult nu crede decât crede, trăieşte pe mai departe în neputinţă. Şi ca blestemul şarpelui să fie dus până la capăt, omul foloseşte cuvântul cu două înţelesuri ca pe o sabie cu două tăişuri. Adică foloseşte cuvântul despicat în două precum este limba şarpelui.

Deci prin cuvânt se poate crea şi chiar se creează universul în care trăim, numai că din pricina răutăţii lui, omul a dat cu piciorul în cel mai de preţ har: puterea cuvântului aruncându-l cât colo şi în loc să-şi creeze un univers frumos, în care să trăiască liniştit, şi-a creat un univers bazat pe minciună, ură, violenţă, duşmănie şi toate celelalte răutăţi. O lume a răului izvorât din cuvânt.

Alte articole:
Fluviu de cuvinte

Tacerea cuvantului

12 comentarii:

  1. Cuvintele sunt cea mai letală armă albă, pot dărâma un om pe loc. Dar, pe de altă parte, pot încuraja sau ferici pe cineva.
    De asta trebui gândit de 2 ori şi vorbit 1 dată.

    RăspundețiȘtergere
  2. Frumos și pertinent articolul tau.Puțin cam pesimist dar bine argumentat. Ne-a fost luată puterea de a vorbi cu viețuitoarele și cu păsările, dar ne fost lăsat cuvantul pentru a vorbi cu noi, pentru a putea recreea unuiversul pierdut. Stă în puterea noastră să ne folosim de el ca și secera pentru a tăia din rădăcini buruieni ca minciuna, ura și alte răutăți. Din păcate tot cuvăntul este cel după care ne ascundem,atunci când nu vrem să ni se vadă fața reală sau cea imaginară.

    RăspundețiȘtergere
  3. Geniala comparatie intre cuvant si limba unui sarpe.

    RăspundețiȘtergere
  4. Cand ne rugam, folosim cuvinte.

    RăspundețiȘtergere
  5. Ai spus mari adevaruri in randurile astea. Cuvantul poate contrui lumi sile poate si darama. Depinde numai de om....de noi.
    O zi linistita!

    RăspundețiȘtergere
  6. Desi eu pun de multe ori mai presus faptele decat cuvintele, trebuie sa recunosc ca si ele au un rol extrem de important. Frumoase cuvinte!

    RăspundețiȘtergere
  7. La inceput a fost Cuvantul.
    Putem schimba lumea prin cuvintele noastre, numai ca ele ar trebui sa fie in acord cu ceea ce simtim.

    RăspundețiȘtergere

Citesc cu plăcere comentariile Dumneavoastră.