AYGO

Articol scris pentru etapa 2 a concursului 

2014

“Pretine”,  mi-ai făcut-o !  Îmi ceri ca la “vrâsta” mea să mă întorc în timp la anii când prin târgul în care trăiam şi mai trăiesc încă, circula un singur ᴦᴧᴐ (GAS) hârbuit, de culoare kachi (probabil provenit de la armată), cu acoperiş din prelată, fără geamuri laterale şi fără semnalizatoare, astfel încât atunci când şoferul voia să vireze la stânga trebuia să scotă braţul stâng pe fereastră. Îmi ceri deci să scriu despre “cele mai distractive momente din primul an petrecut împreună cu un AYGO Go Fun Yourself și cum s-ar traduce, în cazul meu, sloganul  spre  "Go Fun Yourself"

Grea încercare pentu mine ! Dar din moment ce am intrat în horă voi juca aşa cum pot, fără să am pretenţii la puncte multe. Mă mulţumesc şi cu minimul de 5, asta doar pentru a nu fi zero.

Acestea fiind spuse ca o critică din partea mea la adresa ta, să încerc a-mi imagina cum m-aş putea distra la 71 de ani cu un TOYOTA   AYGO Go Fun Yourself.

În primul rând aş ruga un “pretin” să-mi fie şofer. Nu de alta dar nu mai am 18 ani şi trebuie să fiu conştient când este cazul să fie spus HO! Vrei tu să-mi fi acel prieten?

Dacă accepţi o vom porni în goană, dar o goană moderată că aşa ne stă bine, pe autostrăzile neterminate din România. Nu de alta dar această super-maşină se ştie grăbi şi încet nu doar cu super-viteză. După primii 30 km parcurşi vom face şi o pauză. Nu de alta dar ne-am obosit după atâta drum şi ca să ne treaacă oboseala vom bea o bere, dar cum oboseala o fi fost cam mare nu ne vom putea limita doar la o bere şi atunci va trebui să facem un popas mai îndelungat.

După un somn bun la grătar, mâncat cu mare poftă, dar şi cu un somn bun cu vise frumoase şi plăcute ne vom încumeta să pornim din nou la drum şi din goana moderată a Toyotei vom admira frumuseţile. Care cum, dar cu mare grijă să nu ne bufnim de ceva ce ne-ar ieşi în cale. Ne vom “clăti privirile” cu acei gură cască ce se vor înghesui să admire frumuseţea de maşină şi să facă “chipuri” cu ea, ne vom deplasa pe Transfăgărăşan, apoi pe Transalpina, pentru ca în final să facerm un popas mai lung în frumoasa Cetate a Bălgradului – Alba Iulia, care s-a mai schimbat puţin de cum o şti.

Vom mai face nişte popasuri pe la schituri monahale, că doar nouă aşa ne stă bine, vom mai asculta şi nişte concerte date de diverse cântătoare înaripate, vom mai admira şi nişte sălbăticiuni ce se plimbă în dragă voie prin ţarcuri amenajate pentru a nu putea pleca în bejenie, vom mai bea şi nişte must că acma-i vremea lui şi uite aşa, după o vreme ne vom gândi să ne despărţim şi să ne vedem iar fiecare de neczurile noastre.

Îmi place cum arată AYGO. Este modern !