Alungarea microbilor
Articol scris pentru proba nr 8 la concursul
Role prosop
din hârtie, prosoape pliate, hârtie
igienică, produse de igienă şi curăţenie, toate obţinute de la diverşi producători
de hârtie igienică şi alte produse de igienă şi curăţire a încăperilor,
sunt noile realizări de care beneficiem în zilele noastre.
Dacă în trecutul nu prea îndepărtat la closet se utiliza “hârtia de jurnal” tipărită, a venit şi vremea renunţării la ea căci pe lângă avantajul ce-l avea că mai reciteai una-alta pentru a nu uita evenimentele zilelor trecute, ziarele mai prezentau şi un pericol iminent datoriă plumbului conţinut de cerneala de tipar şi imprimat pe hârtie odată cu ea.
Pe vremea strămoşilor mei erau utilizate în aceluiaşi scop diverse buruieni mai mult sau mai puţin uscate şi chiar coceni de porumb ori frunze de brustur, obiecte la fel de periculoase datorită rănilor care se produceau. Dar toate acestea au fost de acum uitate.
Trecând timpul a venit vremea ca gopodarii satelor şi oraşelor să folosească ştergarele (prosopele) ţesute, la început din cânepă, apoi din bumbac, obiecte ce se mai folosesc şi astăzi, unele din ele flauşate, pe lângă acestea de o largă utilizare bucurându-se şi cârpele de diversă provnienţă. Aceste ţesături erau care de care mai frumoase, dar…
O adevărtă revoluţie a tehnicii a avut loc atunci când au apărut uscătoarele cu aer cald folosite atât pentru uscarea mâinilor după spălat, cât şi a părului. Fabricate în diferite forme şi dizainuri, uscătoarele au pe lângă părţile bune şi neajunsul de a împrăştia particulele de praf cu tot ce se găseşte conţinut de acesta.
Diversele studii făcute au arătat că uscătoarele de mâini sunt
purtătoare de microbi, microbi ce sunt răspândiţi în mediul înconjurător odată
cu aerul cald sau rece. Dar nu numai uscătorele de mâini sunt sursă de infectre
cu microbi, ci şi prosoapele clasice din material textil care cresc riscul de
contaminare cu bacterii şi microbi.
După ce a mai trecut ceva vreme a fost descoperită şi cea mai bună metodă de şterge pe mâini şi pe faţă fără a ne infecta cu microbi. Această metodă este utilizarea produselor de unică folosinţă cum ar fi: prosoapele din hârtie, şerveţelele şi chiar hârtia igienică, unele simple, altele parfumate, pentru a le face mai plăcută utilizarea.
Fiind curios să aflu când a fost inventată hârtia igienică, iată ce am aflat: un produs destinat special toaletei a apărut în anul 1857 fiind făcut din diverse plante combinate cu aloe vera. Acest produs a fost realizat de americnul Joseph Gayetty. Iată deci că hârtia igienică are vechime nu glumă.
Prosoapele din hârtie, albe sau colorate, sunt eficiente prin faptul că ele usucă mâinile mai repede şi nu sunt purtătoare de microbi în cantitate mare. Ele sunt mai practice pentru că sunt mai uşor de purtat şi utilizat în deplasările mai scurte din cadrul aceleiaşi localităţi sau mai lungi în localităţi diferite. Prosoapele din hârtie nu mai trebuie spălate şi călcate. Ele se aruncă la coşul de gunoi după utilizare. Atunci când avem probleme cu apa, putem utiliza şerveţelele umede pentru ştergerea copiilor sau a propriei feţe.
Iată doar câteva motive pentru care se recomndă prosoapele de unică folosinţă din hârtie în locul celor clasice din ţesături textile.
Cuvinte cheie utilizate în cadrul articolului: prosop
hârtie, prosoape pliate, hârtie igienică, produse de igienă şi curăţenie,
producători hârtie igienică.
Va invit sa va inregistrati pe http://blogspot.co.ro unde puteti sa scrieti articole pentru agentii de publicitate contra cost.
RăspundețiȘtergere