Articol pentru Blog Power 24
imagine luată de pe internet |
„Noi, românii, aici şi aiurea” este tema propusă de Elly.
O temă extrem de grea pentru că vrea să cunoască părerea fiecăruia dintre noi
despre români ca popor, un popor harnic şi greu încercat. Aceasta este viziunea
mea în ansamblu. Numai că viziunea de ansamblu nu coincide cu viziunea
particulară asupra indivizilor ce compun poporul român, un popor rezultat din
amestecul mai multor naţii şi etnii ce au trecut şi s-au statornicit pe
teritoriul ce mai târziu s-a numit România. De aici a rezultat acest conglomerat
amalgamat numit români, conglomerat ce păstrează de la fiecare câte ceva. Unii
păstrează mai multe elemente pozitive, alţii mai multe elemente negative şi cea
mai mare parte elemente neutre.
Sunt cunoscuţi aşii ştiinţei, tehnicii şi artei
româneşti. La fel de bine sunt cunoscute şi creaţiile anonimilor populari.
Necunoscute au rămas creaţiile românilor furate de străini, deşi aceştia se
pretind deosebit de corecţi şi ne dau lecţii de comportament.
Cei care au rămas în sânge cu elemente negative sunt la
fel de bine cunoscuţi ca şi primii. Nu le place să muncească dar le place să
trăiască pe picior mare. Şi atunci ce să facă? Cerşesc, fură sau înşeală pe
unul şi pe altul. Necazul este că aceştia aruncă anatema asupra tuturor
românilor. Din rândul lor provin marii şi micii trădători, indivizii care şi-au
vândut conducătorii, indivizii care de dragul banilor au vândut documente,
studii, opere de artă sau tezaure. Din rândul lor provin beţivii întâlniţi la
tot pasul şi criminalii. Din rândul lor provin pedofilii şi violatorii. În tot
ce fac aceşti indivizi lipsiţi de scrupule sunt ajutaţi de oamenii dotaţi cu
elemente neutre, oameni care se fac că nu văd pentru a nu interveni. Aici nu mă
refer la intervenţia unui individ pentru a opri un grup de huligani deoarece ar fi aberant să creadă cineva că se poate. Ar trebui să fi prea bun bătăuş şi
să ai capul blindat pentru a putea rezista. Nu mă refer nici la intervenţia ce
îmbracă multiple forme pentru a combate mafia la diferite nivele, evazionismul,
clientelismul dar şi huliganismul. Nu sunt îndreptăţit să verific organele
abilitate cu luarea măsurilor legale, dar sunt îndreptăţit să strig pentru a mă
face auzit şi prin strigătul meu să cer ajutorul opiniei publice. Este adevărat
că opinia publică se urneşte mai greu, dar până la urmă se va urni şi ea.
Noa, da’ ce-am păţit? M-am chert în propriile-mi idei.
Voiam să povestesc despre „vecinicii” moţi rămaşi în Ţara de Piatră, care
oricât de greu au dus-o nu au părăsit cătunele lor. E drept că mai sunt puţini,
dar mai sunt. Umblă pe aur şi au rămas săraci fără a bârfi ţara în care
trăiesc. Ei umblă cântând: „... munţii noştri aur poartă, şi noi cerşim din
poartă-n poartă...” iar fraţii lor de la câmpie cântă: „Mureş, Mureş, apă lină, trece-mă-n ţară străină şi-mi fă parte de hodină...”.
Înainte de articolul meu au fost scrise:
Înainte de articolul meu au fost scrise:
1. | Romanii, un popor minunat | 2. | Tara mea de cremene... |
Liviule, mi-a placut mult ce ai scris , mai ales in ultima parte. As avea si eu multe de spus , dar nu vreau sa creez polemici pe blogul tau. Somn linistit , ca la ora asta dormi , ca maine tre sa mergi cu pruncii la gradi si la plimbare ca se face vreme buna !
RăspundețiȘtergereTransilvania inca are sansa de-a deveni ce s-a dorit de cateva sute de ani: o "elvetie"...; in loc de cantoane sa fie judete, scaune si...bulibăsii
RăspundețiȘtergereEu nici nu am mai stat sa citesc articolul dincolo de titlu si primele cuvinte si imediat ma grabesc sa asigur pe toata lumea ca eu oriunde am fost in strainatate, mereu am fost ff atent sa le zic tuturor din prima sa NU cumva sa faca greseala sa isi inchipuie ca toti romanii sunt ca mine !
RăspundețiȘtergeresă ne povesteşti, te rog, mai multe despre moţii din ţara de piatră, te rog... ar cam fi vremea să ne iubim ţara şi neamul... mai mult.
RăspundețiȘtergereFelicitari pentru articol. Te voi vota. Succes!
RăspundețiȘtergereE foarte frumos articolul. Ai uitat să pui link spre "blog power 24". :)
RăspundețiȘtergereMult adevar in spusele tale!
RăspundețiȘtergereBun articol, dar parca incomplet. Puteai dezvolta mult mai mult :)
RăspundețiȘtergereFrumoasa incercare oricum :) Felicitari pt ea :)
Mulţumesc pentru aprecieri. Că articolul e scurt, ştiu. Asta am vrut. Să las să se înţeleagă adevărul. Că-mi lipseşte linkul nu e vinas mea. Aşa a vrut Google şi de aceea am trecut pe "Poghiaz prin burg".
RăspundețiȘtergereDespre moţi voi mai scrie, promit, dar nu ştiu când.
S-ar putea sa mi se mai schimbe parerea legata de Romania.
RăspundețiȘtergereM-aş bucura. Să ai o seară faină.
ȘtergereAi vorbit cu realism despre tare romanesti ce nu ne fac cinste. Sper sa nu creada cineva ca am scris gresit "ţară" sau "ţări" :)
RăspundețiȘtergereImi place ca ai facut vorbire si despre autoritate, sau mai degraba ai sugerat foarte discret ceea ce-ar trebui sa fie. Am dorit si eu sa aduc in disctie dar deja era prea lung articolul.
Imi place raza de speranta din final...
Fain in ansamblu!